AddThis Social Bookmark Button
S.C. INDUSTRIE MICA PRAHOVA S.A.

S.C. INDUSTRIE MICA PRAHOVA S.A.

S.C. INDUSTRIE MICA PRAHOVA S.A.

Sensurile giratorii

sensuri1

 

1. Caracteristici generale

Multe primării caută metode alternative de control al intersecţiilor cu scopul îmbunătăţirii siguranţei rutiere şi a fluidizării traficului fără a fi necesară lărgirea drumului. În consecinţă, sensurile giratorii devin din ce în ce mai populare pe baza multiplelor avantaje în ceea ce priveşte siguranţa, operativitatea dar şi considerentele de ordin estetic.

2. Siguranţa

S-a demonstrat că sensurile giratorii sunt mai sigure decât alte măsuri de siguranţă rutieră în intersecţii. Beneficiile sunt vizibile atât pentru vehicule cât şi pentru pietoni.

Beneficiile în privinţa siguranţei rutiere sunt următoarele:

Cercetările în domeniu au demonstrat că folosirea telefoanelor mobile şi a celor echipate cu dispozitive hands-free la volan are următoarele consecinţe:

  • reacţii mai încete decât în cazul conducerii sub influenţa alcoolului. Cercetările arată că reacţiile şoferilor sunt diminuate cu  30%  în timp ce folosesc telefonul mobil la volan faţă de situaţia în care ar fi condus cu o alcoolemie de 50 mg/100ml. Acestea sunt cu 50% mai scăzute decât în condiţii normale,
  • reacţii mai încete la semnalele din trafic. Folosirea telefonului în timpul condusului rezultă în reducerea semnificativă a reacţiilor şoferului la semnalele din trafic sau alte evenimente relevante. Probabilitatea ca semnale importante din trafic să fie ignorate este destul de ridicată,
  • reacţii mai încete la frânare. Studiile arată că timpul de reacţie în caz de frânare este redus în timpul unei conversaţii telefonice cu 0.3 până la aproape 0.7 secunde,
  • percepţie redusă asupra traficului. Studiile au demonstrat o scădere semnificativă a percepţiei, înţelegerii şi proiecţiei traficului din cauza nivelului de concentrare pe care îl necesită conversaţiile telefonice purtate la volan.

telefoane

Cercetările în domeniu au demonstrat că folosirea telefoanelor mobile şi a celor echipate cu dispozitive hands-free la volan are următoarele consecinţe:

  • reacţii mai încete decât în cazul conducerii sub influenţa alcoolului. Cercetările arată că reacţiile şoferilor sunt diminuate cu  30%  în timp ce folosesc telefonul mobil la volan faţă de situaţia în care ar fi condus cu o alcoolemie de 50 mg/100ml. Acestea sunt cu 50% mai scăzute decât în condiţii normale,
  • reacţii mai încete la semnalele din trafic. Folosirea telefonului în timpul condusului rezultă în reducerea semnificativă a reacţiilor şoferului la semnalele din trafic sau alte evenimente relevante. Probabilitatea ca semnale importante din trafic să fie ignorate este destul de ridicată,
  • reacţii mai încete la frânare. Studiile arată că timpul de reacţie în caz de frânare este redus în timpul unei conversaţii telefonice cu 0.3 până la aproape 0.7 secunde,
  • percepţie redusă asupra traficului. Studiile au demonstrat o scădere semnificativă a percepţiei, înţelegerii şi proiecţiei traficului din cauza nivelului de concentrare pe care îl necesită conversaţiile telefonice purtate la volan.

telefoane

Potrivit statisticilor Uniunii Europene, România este una dintre ţările aflate pe ultimele locuri în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Cu toate acestea, o diagramă a evoluţiei siguranţei rutiere în UE arată că ţara noastră a reuşit să reducă numărul deceselor din accidente rutiere de la 3078 în anul 1991 la 1893 în 2015. Diminuarea numărului fatalităţilor între anii 2010-2015 este una semnificativă (20%), România fiind depăşită doar de Danemarca (30%), Irlanda (22%), Grecia (36%), Spania (32%), Portugalia (37%), Polonia (25%).

 blog masina

Siguranţa rutieră în România nu a cunoscut o îmbunătăţire între anii 2015 şi 2016. În 2016, au fost înregistrate 97 decese pe şosea la un milion de locuitori în comparaţie cu media europeană de 50 de decese.Numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere în România a crescut cu 1% comparativ cu anul anterior.

Potrivit statisticilor Uniunii Europene, România este una dintre ţările aflate pe ultimele locuri în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Cu toate acestea, o diagramă a evoluţiei siguranţei rutiere în UE arată că ţara noastră a reuşit să reducă numărul deceselor din accidente rutiere de la 3078 în anul 1991 la 1893 în 2015. Diminuarea numărului fatalităţilor între anii 2010-2015 este una semnificativă (20%), România fiind depăşită doar de Danemarca (30%), Irlanda (22%), Grecia (36%), Spania (32%), Portugalia (37%), Polonia (25%).

 blog masina

Siguranţa rutieră în România nu a cunoscut o îmbunătăţire între anii 2015 şi 2016. În 2016, au fost înregistrate 97 decese pe şosea la un milion de locuitori în comparaţie cu media europeană de 50 de decese.Numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere în România a crescut cu 1% comparativ cu anul anterior.

   
© S.C. INDUSTRIE MICA PRAHOVA S.A.